Istoric

Breznița-Ocol, comuna, situată în Vestul Depresiunii Severinului, la 7 km Nord-Vest fata de reședința județului, alcătuită din patru sate: Breznița-Ocol, Jidoștița, Magheru, Șușița.
Este mărginită la V și S de teritoriul municipiului Drobeta-Turnu Severin, apoi de comunele: Ilovița (la NV), Godeanu (la N), Bâlvănești (la NE) si Izvoru Barzii (la E)
Breznița-Ocol, sat, reședința comunei cu același nume. Așezarea este atestata documentar la 1387, când Mircea cel Bătrân a dăruit Mânăstirii Tismana, satul Jarcovat și Seliștea „ unde a fost odinioară satul Breznița”. În 1864 erau 124 de familii. Structura răsfirată cu tendința de compactizare, forma poligonală, textura relativ regulată.
Jidoștița, sat component al comunei Breznița-Ocol. Așezarea este atestată documentar la 1374, când voievodul Vladislav o dăruia Mânăstirii Vodița. In 1639 era sat cu locuitori fugiți peste Dunăre (și chemați de Matei Basarab la vatra lor). Pe harta de la 1723 apare ca sat locuit, iar la 1736 satul și moșia erau arendate sub numele de „teritoriul Jidoștița” de către administrația habsburgica a districtului Mehedinți si o alta parte de lângă acestea (la V) de către garnizoana austriaca de la Orșova. În 1835 numără 45 de familii așezate pe moșia Mânăstirii Tismana (până în decembrie 1863, data secularizării averilor mânăstirești).
Toponimul vine de la credința populară ca în zona ar fi locuit odinioară niște oameni uriași, numiți jidovi.
Sat răsfirat, dezvoltat tentacular (mai multe linii cu direcția NV – SE), in general cu textura bilineară. Partea de NE poarta numele de Dumbrava, dar nu a fost niciodată un sat separat, deși localnicii fac deosebire intre Jidoștița si aceasta. A fost reședința de comună între 1864 – mai – 1968.
Magheru, sat component al comunei Breznița-Ocol. Satul a fost întemeiat in 1883, când au fost împroprietăriți locuitorii din unele sate situate în S Podișului Mehedinți pe moșia statului de aici și așezarea a primit numele generalului Gheorghe Magheru. În aceeași perioadă au apărut cătunele Plaiu Ceratu-Varaiu și Fata Buliga, situate în imediata apropiere, spre NV și respectiv E, incluse satului Megheru la 1925. Așezare adunată, de forma dreptunghiulară, cu textura regulata. Din 1892 pana azi a aparținut comunei Breznița-Ocol, cu excepția anilor 1931-1942 și 1945-1950 când a format singur comuna omonimă.
Șușița,  sat component al comunei Breznița-Ocol. Este una dintre cele mai vechi așezări atestate documentar, în 1391-1392, ca sat domnesc dăruit Mânăstirii Tismana. La 1635 era sat cu locuitori fugiți peste Dunăre. În 1833 e o „mahala” pendinte de satul Mânăstirii Topolnița, iar la 1864 numără 60 de familii. Sat răsfirat de-a lungul unei ulițe principale și a drumului care îl leagă de satul de la SV Jidoștița, de care a aparținut din 1864 (când e recunoscut ca așezare separată) până în 1968.